Un portret al mamei narcisice (4)
Închei azi portretul mamei narcisice început aici, aici și aici.
Vă reamintesc că descrierea pe care o găsiți mai jos e un text preluat de aproape toate site-urile care se ocupă de problematica părinților narcisici și efectele asupra copiilor lor. Textul poate fi folosit pentru uz necomercial, așa că l-am tradus de-aici https://sites.google.com/site/harpyschild/, pentru că surprinde foarte bine comportamentele și atitudinile mamei cu narcisism. Efectele acestor comportamente asupra copiilor lor le voi discuta în postările viitoare, dar pentru o imagine de ansamblu găsiți informații aici.
„E infantilă. Deseori mamele narcisiste sunt pur și simplu infantile. Dacă refuzi să te lași manipulate(ă) să faci un anumit lucru, va plânge că nu o iubești, pentru că dacă ai fi iubit-o ai fi făcut ce vrea ea…O să-ți pară ție rău când va muri că nu te-ai supus…
Astfel de replici pot părea amuzante, dar narcicistul e foarte serios în privința lor. Atunci când erai copil, dacă o rugai să oprească un comportament care te rănea, îl justifica prin faptul că și tu, la rândul tău, ai făcut ceva comparabil. Ca și cum comportamentul infantil, normal vârstei poate fi o justificare pentru comportamentul infantil al unui adult. “Să plătească cu aceeași monedă” e parte a felului în care părinții narcisiști relaționează cu copiii lor. De fiecare data când nu reușești să-i dai atenția, deferența sau supunerea pe care crede că le merită, îți va “arăta ea ție”!
Poate deveni agresivă și lipsită de scrupule. Ea nu cere, ei i se cuvine. Solicită lucruri imposibile celor din jur și obține orice dacă crede că va scăpa neprinsă. Nu acceptă Nu și va manipula în orice fel pentru a-l face pe celălalt să cedeze.
Iversează relația părinte-copil. Dă sarcini care nu sunt potrivite unui copil. Își pune copiii să se îngrijească unii de ceilalți, cere copiilor să facă lucruri în casă care nu sunt potrivite vârstei lor. Dar mai presus de toate are nevoie să fie îngrijită dpdv emoțional.
Dacă iese din acest rol, devine furioasă și agresivă. Copiilor nu li se dă voie să aibă sentimente negative, să se revolte, să nu le convină. Se descarcă pe copiii ori de câte ori are un conflict cu cineva sau viața i se pare nedreaptă.
Pe măsură ce copilul înaintează în vârstă, o mamă narcisică va pune toată responsabilitatea emoțiilor și stării ei de bine pe umerii copiilor. Dacă e tristă, dezamăgită sau furioasă…sigur e vina ta!
Proiectează. Toți narcisiștii fac asta. Să proiectezi înseamnă să pui propriile tale trăsături sau comportamente negative în celălalt, astfel încât să le poți nega la tine, dar să le poți pedepsi la celălalt. Spre ex., o femeie cu o tulburare alimentară care e obsedată de greutatea fiicei ei proiectează. Fiica nu-și dă seama probabil pt că a internalizat o imagine absurdă despre greutatea unei femei și acceptă proiecția mamei ei. Când mama îi spune că mănâncă prea mult, că trebuie să facă mai mult sport etc. fiica crede chiar dacă nu e adevărat. Mamele narcisiste proiectează când simt rușine și trebuie să proiecteze această rușine în copil (de obicei în țapul ispășitor).
Ea nu greșește NICIODATĂ. CU NIMIC. Indiferent ce face, NICIODATĂ nu-și va cere scuze cu adevărat pentru nimic. În cazurile în care e nevoită să-și ceară scuze, o va face forțat și insultător sau va găsi justificări și raționalizări pentru fapta ei. “Îmi pare rău că tu simți că te-am umilit” “Scuză-mă, dar era o glumă. Ești tu prea sensibil(ă)” “Îmi pare rău că propriul meu copil îmi spune așa ceva și mă supără”.
Pare că nu conștientizează că și ceilalți au sentimente. Absența empatiei este trăsăură definitorie a narcisiștilor. Spre deosebire de psihopați, narcisiștii înțeleg ce e bine și ce e rău, dar aleg mereu varianta care le servește cel mai bine intereselor de moment.
Învinovățește Te va învinovăți pentru orice nu merge bine în viața ei. Și întotdeauna, te va învinovăți pe tine pentru abuz. Tu ai făcut-o să se poarte așa! Tu, pentru că ești dificil(ă). Ai supărat-o așa de tare că nu a mai gândit clar și a spus cuvintele alea…!
Această învinovățire e deseori atât de subtilă, încât tot ceea știi e că acum un minut credeai că ți s-a făcut un rău, iar acum te simți vinovat(ă). Te-a părăsit iubitul…dar ea poate înțelege…doar știe cât de dificilă ești… Te va învinovăți mai ales dacă reacționezi la comportamentul ei crud și manipulativ. Și atenție, narcisiștii sunt maeștrii la multitasking. De ex., o mama narcisistă simultan:
- Va minți. Știe că ce-a făcut e greșit și că reacția ta e rezonabilă.
- Va manipula. Te face să pari tu polițistul rău doar pentru că ai reacționat la ATENȚIE! un comportament rău/abuziv.
- Va fi egoistă. Nu o deranjează că te simți oribil atâta vreme cât ea scapă basma curată.
- Te va învinovăți. A făcut ceva greșit, dar…e vina ta
- Va proiecta. Comportamentul ei va deveni comportamentul tău.
- Va crea o dramă în jurul persoanei ei (Săraca de mine). E o martiră și tu ai dezamăgit-o.
- Ah, și în final…nu uita! Tu ești responsabil(ă) de felul în care ea se simte, dar ea nu are nici o responsabilitate pentru felul în care te simți tu.
Poate distruge relațiile celor apropiați Mamele narcisiste sunt ca tornadele. Prezența lor aduce conflicte și rupturi în familii. De obicei (mai ales dacă tatăl nu are control asupra ei și nu poate ține familia împreună), copiii mamelor narcisiste au ca adulți relații dureroase, superficiale sau chiar nu-și vorbesc. Mamele narcisiste creează disensiuni între frați pt că le place controlul pe care îl obțin în acest fel.
De asemenea, narcisiștilor le place drama pe care o pot crea intervenind în viața copiilor lor. Să asiști la felul în care explodează viața celorlalți e mai distractiv decât orice telenovelă. Folosește favoritismul și bârfa pentru a otrăvi relațiile copiilor ei. Comunicarea în astfel de familii e, cel mai adesea, în triunghi. Narcisistul monitorizează atent toți copiii pt a obține informații pe care le poate folosi pentru a menține controlul asupra familiei. Apoi dă mai departe informația către alții și creează resentimente care previn comunicarea directă, liberă și onestă între ei. Exact ceea ce ea își dorește.
Ca ultimă tactică, devine patetică. Când e confruntată cu consecințele inevitabile ale comportamentului ei, se va înmuia și va lua rolul neajutoratei….. E doar vinaaa eiii… Nu poate face nimicccc ca luuumeeeaaa… Vai, ce rău se simte……………..
Dar….Atenție la ce nu face nicodată! Nu-și asumă responsabilitatea pt conduita ei și nu o schimbă! În schimb, ca întotdeauna, e doar despre ea și aruncă responsabilitatea pentru consecințele comportamentului tău și pentru nefericirea ei tot pe tine. Iar acest comportament e, de fapt, o altă tactică de manipulare.
Dacă nu o ierți, tu ești persoana rea și lipsită de inimă, când mama ta se simte atââât de rău….„
problema este urmatoarea: o astfel de femeie mai e mama sau nu cum abordam relatiile cu ea bisrrica spune sa-ti respecti parintii dar de mamele astea nu zice nimic ce facem ca pana la urma tot parinti sunt.
asa e. Nimeni nu spune ce sa faci.
Problema cu biserica e foarte complicată. Cu toată cultura în care copiii din țara asta sunt crescuți. În România, pentru mulți părinți funcția copiilor a fost aceea de ajutor la bătrânețe și…cam atât. În plus, mesajul explicit și implicit e că de la părinți trebuie să suporți orice pentru că ți-au dat viață. Problema e, cred, mult mai nuanțată de-atât. Când relația cu părintele îți face rău, responsabilitatea principală cred că devine cea pentru propria ta viață și stare de bine. Și e o decizie înfiorător de dureroasă cea de a alege între tine și părintele tău. Indiferent cum e el, tot sfâșietoare e decizia asta. Din nefericire, uneori e singura decizie posibilă….
Foarte util articolul, poate publicati ceva si despre femeile narcisice somatic.
Pot adauga un punct din experienta personala, reuseste sa te pacaleasca convingandu- te ca este prietena ta, dar toate cuvintele tale le va spune cui vrea ea sa vina sa te EDUCE, fara sa iti spuna nimic in fata. Nu stii ca ea te tradeaza,deoarece, tu ca un copil prost. Crezi ca ea te iubeste si ca nu ar face Niciodata ceva care sa iti pericliteze binele, mai ales ca tatal meu, ma batea cu salbaticie din cauza ei si ea venea sa ma consoleze. Unicul regret este ca am realizat ce boala are, cand am implinit venerabila varsta de patruzeci de ani. Dar am decis, pentru no contact, dupa ce l- a scos din minti pe taica- miu, el fiind deja un pic cam labil psihic, dar ca sa ii despart, deoarece devenisera violenti si viata lor era in pericol, am mintit. Mi- am mintit tatal. Ea nu imi va ierta Niciodata acest gest. Deoarece ele, nu iarta, se razbuna. O decizie grea, cea in care am decis sa nu vorbesc, deoarece toate rudele, se simt libere sa ma jigneasca si MAI ales, gestul meu confirma lamentarile ei, ca viata cu mine a Fost un CALVAR. Sper sa isi scoata rudele din minti. Asa cum este ea experta. Asta este ultima mea dorinta.
Super articolul.
Multumesc