Bine v-am regăsit…după o absență foarte lungă, pe care o regret….Scriu azi despre victimizare, una dintre tacticile de manipulare favorite ale persoanelor cu narcisism patologic.

Narcisicul are un întreg arsenal de tactici și tehnici cu ajutorul cărora reușește să obțină ceea ce dorește. Dintre toate, despre care am tot scris aici, pe blog, aș zice ca două ii sunt, în mod special, favorite: inducerea de vină și victimizarea.

Mă opresc azi asupra victimizării. Ca și inducerea de vină, victimizarea lucrează sub două premise principale în ceea ce-i privește persoanele cu care narcisicul interacționează.

Prima premisă este cea ca toți ceilalți sunt naivi. Iar aici găsim în subtext, ca de fiecare dată, sentimentul superiorității narcisicului – oricine poate fi, cu mijloacele potrivite, “convins” că realitatea nu-i realitate, realitatea e cea pe care o prezintă narcisicul…

A doua premisă este încă și mai tristă…narcisicii își aleg victimele cu premeditare și grijă, bazându-se pe buna-credință a oamenilor. Se înconjoară de oameni de bună credință, oameni cu puncte sensibile, dispuși mereu la compromis pentru a păstra liniștea și armonia, oameni cei care nu au tăria și curajul de a-și cunoaște și afirma drepturile fundamentale: dreptul de a fi tratat cu respect, dreptul de a avea limite, dreptul de a prospera (thrive).  Despre drepturile pe care le avem in relațiile cu cei din jur am scris aiciDe obicei narcisicul se va feri din calea celor pe care îi simt în mod fundamental mai “puternici” ca ei, de cei care văd prin țesătură cine sunt cu adevărat. Nu uitați niciodată…în relațiile sale narcisicul are un unic scop: controlul si puterea. În jurul acestui scop fundamental își construiește toate, dar absolut toate acțiunile. Și atunci când, în aparență oferă ajutor sau face fapte bune pentru ceilalți, motivul e mereu ăsta- controlul pe care îl poate obține în acea relație…

Să revenim…victimizarea nu este doar o armă de manipulare pentru narcisic. Devine miezul identității sale. Pentru că îi servește perfect. Ca victimă, narcisicul obține, în primul rând, his drug of choice…atenția celorlalți. Cum vei putea să nu-l compătimești, cum vei putea să-i refuzi ceva când el e cel care e veșnic bolnav, veșnic suferă, mereu e tratat nedrept, mereu face mai mult pentru ceilalți iar ceilalți sunt mereu nerecunoscători…

În plus, prin statutul de victimă, narcisicul reușește să nu-și asume responsabilitatea pentru faptele sale. NICIODATĂ.

Nu vă lăsați păcăliți.  Încercați să priviți în contextul mare toate pretențiile de victimă, să încercați să vă formați o imagine de ansamblu, completă și rațională asupra situației sau situațiilor în care se prezintă ca fiind nedreptățiți, abuzați sau tratați cu malițiozitate sau rea intenție. Dacă veți încerca să reconstruiți întrega poveste, nu doar o perspectivă, imaginea s-ar putea să fie alta…Pentru că una dintre tehnicile pe care le folosește este cea de a oferi un cadru anume poveștii pe care o spun.  De ex., îți povestește în lacrimi o situație de conflict cu X, însă prezintă trunchiat  întâmplarea și îți spune doar despre reacția lui X la conflict, ca și cum povestea a început abia acolo , iar propriul lui comportament în conflict (toxic) nu a avut nimic de-a face cu reacția celuilalt. Cam ca în imaginea atașată acestei postări.

Sau, dacă un narcisic încearcă să te intimideze sau te acuze de diferite ofense pe care i le-ai adus, dacă vei încerca să stai drept și să te aperi de acuzele ce ți se aduc, vor încadra astfel povestea astfel încât tu devii lupul rău, iar ei victimele acestei situații. În narațiunea pe care o creează, ei doar făceau ceea ce trebuia făcut (indiferent dacă au încălcat o limită sau au fost abuzivi) sau…poate făceau doar au glumă…

Însă în ambele cazuri OMIT să spună ce s-a întâmplat înainte ca celălalt să riposteze, omit să spună că reacția celuilalt a fost, poate, o reacție normală la un comportament nepotrivit sau toxic. Astfel că, ceea ce poate fi, de fapt, auto-apărare, devine încadrat ca agresiune împotriva lor. Și ei devin…nu-i așa, pentru a nu știu câta oară…niște victime nevinovate….

Am fost curioasă să văd ce spune literatura despre victimizarea narcisicilor?

Într-un articol publicat in 2015 în Personality & Social Psychological Bulletin, McCullogh și colegii săi  arată că există două mari motive pentru care narcisicii se prezintă constant ca victime ale celorlalți:

a. În primul rand, rețineți că narcisicii au o sensibilitate crescută la orice evenimente interpersonale negative. Puternica lor motivație de a-și menține o imagine grandioasă de sine îi face mai atenți și mai vigilenți la evenimente interpersonale care le-ar putea afecta în mod negativ imaginea de sine. Aceasta se întâmplă pentru ca narcisicii își monitorizează lumea relațiilor cu ostilitate și suspiciune și sunt mai vulnerabili la fluctuații ale stimei de sine în răspuns la evenimente negative. Această sensibilitate exagerată se poate manifesta, spre exemplu, sub forma unor standarde foarte înalte pentru felul în care se așteaptă să fie tratați de ceilalți. Dacă cumva ai uitat sa-i spui un “mulțumesc”, narcisicul o va percepe ca pe un afront major. Dacă i-ai neglijat, chiar și pentru un moment, prezența (mai ales atunci când mai sunt și alții de față care să fie martorii acestei “umilințe”) se va dezlănțui cu furie și resentimente.

De asemenea, acestă sensibilitate se poate traduce prin ceea ce literatura numește “tendința ostilă de atribuire” (Dodge et al., 1990). Cu cuvinte mai simple… această tendință îl face pe narcisic ca în situații ambigue să presupună că ceilalți au, în ceea ce-i privește, intenții negative. Orice cuvânt, orice vorbă inofensivă, orice privire se poate transforma în capul lor  ca parte a unui plan pe care îl ai împotriva lor…vrei să-i umilești, să le faci rău, să îi pui într-o lumină proastă…

b. Un al doilea motiv pentru care victimizarea devine o a doua natură a narcisicului este acela ca a prezenta distorsionat un trecut în acre el a fost mereu o victimă, îi servește pentru a se prezenta într-o lumină bună. Prezentarea unui trecut în care el a fost victima celorlalți, un trecut plin de afronturi, nedreptate ți agresiuni e pentru narcisic o modalitate foarte bună de a a găsi în afara lui o explicație pentru tot ce merge prost în viața lui…orice eșec, orice performanță slabă, orice relație distrusă este atribuită unor factori din exteriorul lui și nu propriei persoane.

Neasumarea responsabilității pentru propriul comportament este  marca  persoanelor cu narcisism patologic. 

Trăiți cu ochii larg deschiși și încercați să treceți dincolo de aparențe pentru a înțelege cu cine aveți de-a face. Vă poate scuti de multă durere. Dați vălul la o parte și aveți curajul de a privi adevărul în față. Mai multe despre cum facem față manipulării în relația cu un narcisic am scris aici.

Ca de obicei…rămâneți aproape.

Mai ales de voi înșivă…

Narcissists as “Victims”: The Role of Narcissism in the Perception of Transgressions Michael E. McCullough University of Miami Robert A. Emmons University of California, Davis Shelley Dean Kilpatrick University of California, Los Angeles Courtney N. Mooney
Articolul citat poate fi găsit aici. 
sursa foto: https://blogs.psychcentral.com/psychology-self/2018/07/narcissist-delusion/

Lasă un comentariu