fetita cu coroana de flori

Pentru că unul dintre obiectivele majore ale acestui blog este informarea cu privire la efectele abuzului în copilărie, aș dori să încep seria de postări asupra acestei tematici cu prezentarea unui studiu celebru despre experiențele adverse în copilărie (adverse childhood experiences sau, prescurtat, ACE’s). Este o cercetare a Institutului de Prevenție și Control a Bolilor Kaizer Permanente din 1998 care a dus la o schimbare de paradigmă a felului în care comunitatea medicală abordează afecțiunile fizice. În mod tradițional, sistemul de sănătate ia în calcul factori precum dieta nesănătoasă, abuzul de substanțe sau stilul de viață sedentar atunci când caută cauzele unor afecțiuni cronice. Însă rezultatele acestui studiu i-au făcut pe medici să înceapă să investigheze istoricul de abuz al persoanei în încercarea de a descoperi cauzele afecțiunilor, dar și modalități de îmbunătățire a stării de sănătate.

În cadrul acestui studiu, Vincent Felliti și colaboratorii săi au analizat relația dintre comportamentele cu risc pentru sănătate de la vârsta adultă și disfuncțiile din familie în copilărie și gradul de expunere  la abuz sexual, fizic sau emoțional.

Într-unul dintre interviurile sale, Vincent Felliti spunea că stressul în copilărie „poate transforma aurul în plumb”…

Haideți să vedem de unde această concluzie.

ACE (adverse childhood experiences-experiențe adverse în copilărie) sunt evenimente potențial traumatice care pot avea efecte negative de durată asupra sănătății și stării de bine.

ACEs includ: abuz emoțional, abuz sexual, neglijare emoțională, neglijare fizică, mama tratată violent în familie, abuz de alcool sau substanțe în familie, boala mintală a unui membru al familiei, divorțul sau separarea părinților, încarcerarea unui membru al familiei.

Deși o oarecare cantitate de stress e normală și chiar benefică dezvoltării, tipul de stress resimțit de un copil expus la ACEs poate deveni toxic dacă există o activarea puternică, frecventă și prelungită a sistemelor organismului de răspuns la stress. Acest răspuns biologic la stress toxic poate fi extrem de distructiv și poate dura o viață.  Studiul a avut mai mult de 17000 de participanți adulți și  a evaluat, retrospectiv și prospectiv, impactul pe termen lung al disfuncțiilor familiale și ale abuzului asupra următoarelor categorii de rezultate:

-factorii de risc pentru boală și incidența bolilor

-calitatea vieții

-utilizarea serviciilor medicale

-mortalitatea

Pentru fiecare participant s-a calculat un scor ACE  (minim 0, maxim 10), pornind de la chestionarul pe care îl găsiți aici. Dacă doriți o variantă tradusă, trimiteți un mail la adresa de contact și vi-l voi trimite.

Studiul a găsit o relație puternică de asociere (și dependentă de doză) între magnitudinea  expunerii la disfuncție în copilărie și mulți factori de risc pentru câteva dintre cauzele majore de deces la adulți. Afecțiuni precum boala cardiacă ischemică, cancer, afecțiuni pulmonare cronice, fracturi osoase, afecțiuni hepatice sunt asociate cu magnitudinea expunerii la disfuncție în copilărie. 

Rezultatele lor au sugerat că impactul experiențelor adverse din copilărie asupra stării de sănătate la vârstă adultă e puternic și cumulativ și afectează nu mai puțin de 60% dintre adulții investigați. Mai jos, doar câteva din cifrele studiului:

-pentru cei cu un scor ACE de 4 sau mai mare, depresia era prevalentă la 66% dintre femei și 35% dintre bărbați. Rețineți că la cei cu scor ACE de 0, aceasta e de 12%!!!

-Probabilitatea de suicid este de 5000 (DA, AȚI CITIT BINE…de 5000 de ori) mai mare la cei cu un scor ACE de 6 comparativ cu cei cu un scor de 0.

-adulții cu un scor ACE de 4 sau mai mare sunt de 7 ori mai probabil să devină alcoolici

-mai mult de jumătate din cei cu un scor ACE de 4 sau mai mare au raportat probleme de învățare sau probleme comportamentale la școală.

-prevalența violului este de 5% pentru cei cu un scor ACE de 5 comparativ cu 33% pentru cei cu un scor de 4 sau mai mare.

-pentru cei cu un scor ACE de 6 sau mai mare, probabilitatea de utilizare de droguri injectabile este de 4600 de ori mai mare decât la cei cu un scor de 0.

Academia Americană de Pediatrie arată că aceste efecte sunt amplificate de-a lungul generațiilor dacă experiența traumatică nu e procesată. Costurile individuale și la nivel de societate sunt enorme.

Rezultatele studiului trebuie privite însă și prin prisma limitărilor lui. Rețineți că studiul raportează o relație de asociere, deci nu sugerează o legătură cauzală directă. În plus, oamenii pot raporta problemele de sănătate fie în exces, fie insuficient.

Care sunt însă căile prin care experiențele traumatice din copilărie afectează sănătatea la vârstă adultă?

Mecanismele sugerate de autori sunt cele legate de comportamentele pe care le folosim pentru a face față stresului generat de abuz, violență sau disfuncție: fumat, abuz de alcool, abuz de droguri. Aceste comportamente au un beneficiu farmacologic sau psihologic imediat, dar efecte negative pe termen lung. Pe de altă parte, expunerea crescută la ACEs produce anxietate, furie sau depresie la copii. Dacă aceste comportamente de risc sunt folosite ca mecanisme de adapatare la stress, utilizarea lor devine cronică. Spre ex. fumatul are efecte psihoactive benefice pentru reglarea emoțiilor, iar persoanele cu depresie au o tendință mai accentuată de a fuma.

Voi scrie mult despre aceste mecanisme în postări viitoare pentru că datele disponibile din cercetările de neuroștiințe au dezvăluit în detaliu aceste mecanisme.

La final vă las cu un TED Talk cutremurător despre felul în care traumele copilăriei ne afectează sănătatea. Veți afla mai multe despre ACEs de la Nadine Burks, pediatru american, pionier în tratamentul stressului toxic și Directorul Center for Youth Wellness (video-ul are și traducere în limba română!).

 

Ca de obicei…

Rămâneți aproape! Mai ales de voi înșivă…

 

 

Felliti, V.J., Anda, R.F., Nordenber, D., Williamson, D.F., Spitz, A.M., Edwards, V., Koss, M.P., Marks, J.S.  (1998), Relationship of Childhood Abuse and Household Dysfunction to Many of the Leading Causes of Death in Adults, American Journal of Preventive Medicine, Vol. 14, 245-258  http://www.ajpmonline.org/article/S0749-3797(98)00017-8/fulltext
Adverse Childhood Experiences and the Lifelong Consequences of Trauma, document oficial al AAP (American Academy of Pediatrics)  https://www.aap.org/en-us/documents/ttb_aces_consequences.pdf

 

 

Lasă un comentariu