Atelier cu oglinzi

Cu toții avem de-a face în profesia sau în viața noastră personală cu personalități dificile. Cum știm însă când e vorba, de fapt, de o tulburare de personalitate? De un aspect patologic?

Haideți să vedem ce înțeleg psihiatrii și psihologii prin termenul de “tulburare de personalitate. Când știm că avem de-a face cu un aspect patologic?

Informațiile de mai jos sunt preluate de pe site-ul APA (Asociația Psihiatrilor Americani) și sunt puțin mai tehnice. Mai multe informații, pentru cei interesați la: https://www.psychiatry.org/patients-families/personality-disorders/what-are-personality-disorders

Așadar, personalitatea este definită de APA ca însumând modalitățile de gândire, simțire și comportament care diferențiază o persoană de alta. Personalitatea noastră e influențată de experiențe, de mediu (situații de viață etc.), dar și de caracteristici moștenite.

O tulburare de personalitate reprezintă modalitatea de a gândi, simți și de a te comporta care deviază de la așteptările unei anumite culturi, care cauzează distress sau probleme de funcționare și care e stabilă în timp.

Înainte de a trece mai departe, haideți să definim și termenul de “distress” pentru că va apărea mult în postările următoare. În medicină distress-ul definește o stare negativă, aversivă în care persoana nu se poate adapta complet factorilor de stress cu care se confruntă și are comportamente dezadaptative.

Acest tipar de comportament începe în adolescența târzie sau la vârsta adultă tânără și îi cauzează persoanei probleme în funcționare. Poate fi identificat în cel puțin două din următoarele domenii: felul în care gândește despre sine sau despre alții, modalitățile sale de răspuns emotional, felul în care relaționează cu ceilalți, controlul propriului comportament

Psihiatria împarte tulburările de personalitate în 3 mari categorii (clusteri):

Clusterul A reunește tulburările care presupun un comportament bizar sau excentric. Din această categorie fac parte:

  • Tulburarea de personalitate paranoidă: un tipar de neîncredere și suspiciune, motivele celorlalți fiind văzute ca rele intenții
  • Tulburarea de personalitate schizoidă: un tipar de detașare de relațiile sociale și o plajă limitată de exprimare emoțională.
  • Tulburarea de personalitate schizotipală: un tipar de disconfort acut în relațiile apropiate, distorsiuni ale gândirii și percepției și comportament excentric.

Clusterul B reunește tulburările care presupun comportament dramatic, emoțional și imprevizibil. Din această categorie fac parte:

  • Tulburarea de personalitate antisocială: tipar de lipsă de grijă sau violare a drepturilor celorlalți. O persoană cu TP antisocială nu se va conforma normelor sociale, îi va minți sau îi va înșela pe ceilalți și va acționa impulsiv
  • Tulburarea de personalitate borderline: tipar de instabilitate în relațiile personale, în răspunsurile emoționale, în imaginea de sine și impulsivitate
  • Tulburarea de personalitate histrionică: tipar de căutare excesivă de atenție și emoții excesive
  • Tulburarea de personalitate narcisistă: pattern de nevoie de admirație și lipsă de empatie pentru ceilalți

Cluster C reunește tulburările definte de un comportament anxios, plin de frică.

  • Tulburarea de personalitate evitantă: un tipar de inhibiție socială, sentimente de inadecvare și sensibilitate extremă la critică.
  • Tulburarea de personalitate dependentă: un tipar caracterizat de nevoia de a fi îngrijit și de comportamente de supunere 
  • Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă: pattern caracterizat de preocuparea pentru ordine, perfecțiune și control.

Vorbim, așadar de o tulburare de personalitate doar în cazul în care comportamentele care deviază de la normă apar pe perioade lungi de timp, fiind, de fapt, modalitățile obișnuite de comportament ale cuiva.

În final, cred că mai sunt două aspecte importante de reținut.

Categoriile de mai sus sunt destul de imprecise. Tulburările de personalitate se manifestă rareori ca în manual. Mai degrabă, ele tind să împrumute caracteristici una de la cealaltă, în interiorul aceleiași categorii. De ex., tulburarea de personalitate narcisistă tinde să preia trăsături din borderline. Dacă veți ajunge pe forumurile destinate supraviețuitorilor relațiilor cu persoane din clusterul B, fie că sunt copii ai acestora sau parteneri de viață, veți vedea cât de mult se aseamănă experiențele și ce zone mari de suprapunere există.

Majoritatea persoanelor cu tulburare de personalitate nu ajung în contact cu serviciile de sănătate mentală, iar atunci când o fac se întâmplă asta pentru că au dezvoltat o altă tulburare sau pentru că traversează o situație de criză (auto-vătămare, infracțiuni etc.). Din acest motiv e atât de important să le recunoaștem…

I.

Lasă un comentariu