Bine v-am regăsit!

Vindecarea în urma relațiilor abuzive e un subiect complicat, multifațetat și…extrem de personal. Parcursul fiecăruia dintre noi e altfel…mai lung sau mai scurt, cu un pas înainte și doi înapoi, cu nevoi diferite, cu repere diferite. Însă cred că, în ciuda apectelor specifice, există și anumite aspecte comune. Am găsit o astfel de radiografie a procesului de vindecare în cartea lui Gabor Mate, When the Body Says NO (Când corpul spune NU), pe care o găsiți aici. Pentru că mi s-a părut un model integrativ și destul de intuitiv, m-am gândit să îl împărtășesc aici, pe blog. Cu mențiunea necesară că fiecare din elementele de mai jos ar avea nevoie de cel puțin o postare separată în care să putem

Gabor Mate vede vindecarea în urma abuzurilor emoționale în copilărie în relație cu ceea ce el numește competența emoțională. Competența emoțională este acea capacitate care ne ajută să rămânem în relație cu mediul nostru de o manieră responsabilă, în care nici nu ne victimizăm și nici nu ne sabotăm, nu ne facem nou înșine rău. Este, în fapt, un teren interior necesar pentru a face față greutăților inevitabile ale vieții, pentru a preveni fabricare unor greutăți suplimentare și pentru a ne susține procesul de vindecare.

Cele șapte elemente care ne susțin vindecarea prin creșterea competenței noastre emoționale sunt numite de Mate cei 7A. Îi detaliez mai jos.

Acceptarea

La modul cel mai simplu, acceptarea reprezintă disponibilitatea de a recunoaște și de a accepta cum stau lucrurile de fapt în viața noastră, la un moment dat. Este curajul de a permite trăirilor noastre negative să ne ajute să înțelegem mai bine situațiile pe care le trăim, fără a le lăsa să ne definească felul în care ne raportăm la viitor. Este capacitatea de a spune ”Asta s-a întâmplat. Aceasta e durerea mea. Acesta e adevărul meu despre ce s-a întâmplat, dar această durere nu mă definește”.

pentru a-ți putea accepta istoria, trebuie, în primul rând, să te ferești să negi ceea ce ți s-a întâmplat și felul în care te-a afectat. Și mai presupune să faci asta cu puțină compasiune față de tine și istoria ta de viață. Despre compasiunea față de noi înșine și rolul ei în vindecare am scris aici.

Awareness- Conștientizare

Cei care-și doresc să se vindece e necesar să-și recâștige capacitatea (pierdută probabil) de a a recunoaște adevărul EMOȚIONAL, așa cum e el. Adevărul a ceea ce-au simțit în relația respectivă cu părintele, soția, sora etc. Și adevărul a ceea ce simt acum. Dacă e ceva ce aș vrea să scriu cu majuscule în fiecare postare pe acest blog e că ceea ce simțim contează. În relația cu un părinte abuziv ai învățat, cel mai probabil, că ceea ce simți nu contează, ai înnăbușit toată furia, ai negat toată neputința din dorința, probabil, de a  fi acceptat sau din frica de a nu fi părăsit sau pentru evita războiul continuu care ți-a uzat mintea. Conștientizarea trăirilor noastre înseamnă să ne recâștigăm capacitatea pierdută de a percepe realitatea emoțiilor noastre, dar și convingerea că le putem face față. Iar pentru asta avem nevoie să învățăm să acordăm atenție stărilor noastre interne și să învățăm să avem încredere în ceea ce ne spun ele. Să pornim, mai ales, de la premisa că emoțiile noastre ne spun ceva și să stăm să ascultăm ce au să ne spună.

Anger-Furia

Gabor Mate construiește o argumentare solidă în cartea sa pentru ideea conform căreia furia reprimată devine un factor de risc pentru diferite boli pentru că amplifică stress-ul fiziologic pe care organismul nostru îl resimte. Iar exprimarea furiei (într-un mod sănătos) pare să vină cu un cost fiziologic mai mic pentru corpul nostru decât negarea și reprimarea ei. Se impune aici o mențiune foarte importantă. Atât reprimarea furie, cât și exprimarea ei exagerată sunt forme de descărcări anormale de emoție (fie prea puțin, fie exagerat de mult), iar Gabor Mate le consideră pe ambele posibile cauze de îmbolnăvire fizică.

Exprimarea sănătoasă a furiei vine cu un sentiment de putere (empowerment) și relaxare, nu are nimic dramatic și nu necesită o atitudine ostilă. Furia este, în cuvintele terapeutului Joann Peterson, energia pe care Mama Natură ne-a dăruit-o pentru a ne apăra pe noi înșine și pentru a spune EU CONTEZ.  Voi dezvolta acest subiect în viitor.

Autonomia

Limitele personale și autonomia sunt esențiale pentru sănătatea noastră emoțională. Fără niște granițe clare între noi și ceilalți riscăm să rămânem într-o relație fuzională cu persoana abuzivă, conectați doar la nevoile acesteia și la realitatea pe care ne-o construiește prin manipulare și control. Am scris despre fenomenul de enmeshment aici.

Autonomia reprezintă dezvoltarea unui centru de control intern. Să poți spune …”În viața mea, în relațiile mele…asta este ceea ce vreau…asta consider potrivit/benefic…asta consider nepotrivit și o refuz că îmi face rău”

Atașamentul

Atașamentul reprezintă conexiunea noastră cu lumea. În relațiile noastre timpurii de atașament câștigăm sau pierdem capacitatea noastră de a rămâne deschiși, de a avea grijă de noi înșine și de a avea relații sănătoase, acolo învățăm să trăim furia sau frica de a o exprima, acolo ne dezvoltăm sau ni se atrofiază identitatea și autonomia. Voi dezvolta subiectul atașamentului în articolul următor.

Vindecarea vine cu dezvoltarea capacității noastre de a recunoaște nevoia de conexiune cu celălalt și de a de destructura o convingere adânc înrădăcinată în mintea noastră-convingerea că suntem de neiubit.

Asssertion-Declararea

Este, în fapt, o declarație: eu sunt și sunt așa cum sunt. Este o declarație a existenței noastre, o valorizare a noastră independentă de trecutul nostru, personalitatea sau abilitățile noastre sau de percepția pe care ceilalți o au în raport cu noi. Iar această declarație destructurează credința fundamentală că trebuie să ne justificăm în vreun fel existența. Presupune să spui: Exist, indiferent de ceea ce fac. SUNT, indiferent de felul în care acționez.

Afirmarea

Există două valori esențiale care trebuie afirmate în relația noastră cu lumea pentru a ne putea vindeca: eul nostru creativ și conexiunea noastră cu lumea.  Ne naștem cu nevoia de a crea, de a ne exprima și de a ne afirma unicitatea. Nu toți vom deveni scriitori sau compozitori, dar fiecare poate să-și trăiască viața și pasiunile într-o manieră unică, personală, care să-l exprime plenar. Fenomenul de creștere post-traumatică, despre care am scris aici este și el legat de eul nostru creativ.

Mate vede conexiunea noastră cu lumea ca pe un element al vindecării ce ține de spiritualitate, așa cum o trăim fiecare dintre noi…Prin credință, legătură cu natura, meditație sau muncă de caritate…e important să depășim sentimentul de izolare și de separare între noi și lume și să ne re-conectăm la ea.

 

Ca de obicei,

Rămâneți aproape. Mai ales de voi înșivă…

Lasă un comentariu